Deschiderea expozitiei spitale disparute ale Bucureștiului

Deschiderea Expoziției "Spitale dispărute ale Bucureștiului"

Fundația Colegiului Medicilor din Municipiul București, împreună cu Muzeul Municipiului București, au lansat astăzi 30 martie, expoziția "Spitale dispărute ale Bucureștiului", care va fi deschisă în curtea Palatului Suțu, în perioada 30 martie- 3 iulie 2016.

Expoziția oferă o privire asupra activității spitalelor bucureștene a căror funcționare a fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, a demolărilor și restructurărilor din Perioada Comunistă, sau a lipsei de finanțare și a proceselor de retrocedare din perioada postdecembristă.

Din secolul al XVIII-lea până în prezent, spitalele bucureștene au asistat în mod decisiv la dezvoltarea orașului, venind în întâmpinarea nevoilor cetățenilor. Astfel, Spitalul Pantelimon a fost ridicat pentru a face față epidemiillor de ciumă și lingoare ce loveau populația, Spitalul Brâncovenesc a apărut ca un spital pentru nevoiași, "spre mângâierea celor în lipsuri și nevoi" , Spitalul Mărcuța, pentru a oferi "smintiților" un tratament medical, "cu blândețe și răbdare", iar primul Spital de Urgență, pentru a asigura ajutor, în cadrul Societății de Salvare, oricând și pentru oricine era nevoie.

O parte dintre primele spitale din Capitală au străbăut un lung drum peste secole, cunoscând modernizări și dezvoltări succesive. Altele, însă, nu au depășit bariera timpului, trecând în uitare contribuții remarcabile la modernizarea medicinei în România, alături de clădirile de mare valoare arhitecturală ce le-au găzduit activitatea.

Personalități de o înaltă conduită profesională și calitate umană, precum Psihiatrul Alexandru Suțu, frații Mina și Nicolae Minovici sau Academicianul Prof Dr Nicolae Cajal, și-au legat destinele de aceste instituții, aducându-le activitatea de cercetare și de îngrijire a bolnavilor la nivelul standardelor europene ale vremii. Multe dintre aceste spitale dispărute reprezintă ctitorii ale unor personalități marcante în istoria orașului, precum Safta Brâncoveanu, Grigore al II-lea Ghica sau Alexandru Moruzi.

Vă invităm, așadar, să redescoperiți pagini uitate din istoria Capitalei și a medicinei românești, restabilind memoria unor personalități și instutuții al căror deziderat a fost o îngrijire corectă a pacienților, pentru o viață mai sănătoasă și mai lungă.

Doamna Profesor Doctor Cătălina Poiană, Președinte al Colegiului Medicilor din București și Domnul Profesor Octavian Buda, Șef al Catedrei de Istorie a Medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București au participat alături de alți membri marcanți din conducerea Colegiului Medicilor pe București, în cadrul vernisajului de miercuri, 30 martie, dorind să deschidă, această călătorie prin timp.

Doamna Profesor Dr. Cătălina Poiană a dorit să sublinieze importanța pe care Colegiul Medicilor din București o acordă acestor instituții medicale care prin activitățile profesionale dar și științifice pe care le-au găzduit în cadrul lor, au pus importante pietre de temelie la edificiul Știintelor Medicale și a Serviciului Medical românesc.

Directorul Fundației Colegiului Medicilor pe Bucuresti, dna. Georgeta Ionescu a dorit sa precizeze ca acest recurs la memoria colectivă este parte a unui proiect mai amplu al Fundației, care își propune realizarea unei monografii a spitalelor bucureștene.

Fundatia Colegiului Medicilor Bucuresti
30 martie 2016